joi, 10 mai 2012

Tipuri de subiecte pentru examenul de Bacalaureat la Geografie

V21.

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei asemănări între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A(Spania) şi clima statului marcat,
pe hartă, cu litera F(Grecia).
E. Precizaţi două cauze care determină valorile reduse ale densităţii populaţiei pe teritoriul statului,
marcat pe hartă, cu litera D (Suedia).

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E(Carpatii Curburii) şi relieful unităţii marcate cu litera H (Muntii Apuseni).
E. Prezentaţi două argumente care să susţină afirmaţia: „Câmpia Transilvaniei nu este o unitate de câmpie“.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Italia, precizaţi:
1. două insule care aparţin acestui stat;
2. două unităţi montane;
3. două resurse naturale;
4. două oraşe, cu excepţia capitalei;
5. două state enclave aflate pe teritoriul acestui stat.
D. Precizaţi:
1. diferenţa dintre debitul maxim lunar şi debitul minim lunar înregistrate la staţia hidrologică Regensburg.
2. două cauze care să explice creşterea debitului Dunării în lunile de primăvară la Olteniţa.
E. Se dă următorul tabel:

Statul
Suprafaţa (km2)   
Populaţia (nr.loc)

Finlanda            
338 145              
5 231 372

Ungaria
93 030                
9 981 334











1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei pentru fiecare stat.
2. Precizaţi un factor care determină diferenţa de densitate a populaţiei dintre cele două state.


V 22.  

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Peninsulei Scandinave şi relieful
Peninsulei Iberice.
E. Precizaţi două cauze care determină distribuţia neuniformă a precipitaţiilor medii anuale în
Europa.

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi trei deosebiri între clima unitǎţii de relief marcate, pe hartǎ, cu A(Podisul Barladului) şi clima unitaţii de relief marcate, pe hartǎ, cu H(Grupa Retezat-Godeanu).
E. Precizaţi:
1. o cauză a lipsei pădurilor în zona alpină;
2. o cauză a creşterii populaţiei rurale, după 1990, în România.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Franţa, precizaţi:
1. două state vecine, membre ale UE;
2. două unităţi de relief;
3. un tip de climă;
4. două oraşe, cu excepţia capitalei;
5. o regiune turistică;
6. două resurse de subsol.

D. 1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei Europei, ştiind că suprafaţa este de 10,4 mil. km2 şi
numărul locuitorilor de 726 mil.loc (2004);
2. Precizaţi doi factori care influenţează distribuţia spaţială a populaţiei pe continentul european.
E. În Europa Sudică şi Centrală există areale extinse afectate de eroziunea solului. O situaţie
similară este şi în România. Precizaţi doi factori care au condus la extinderea acestor areale.

V 23.  

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare, între clima Peninsulei Scandinave şi clima Peninsulei
Balcanice.
E. Precizaţi doi factori care explică diversitatea vegetaţiei în statul marcat, pe hartă, cu litera H(Franta).

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera
C(Campia Timisului) şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D(Gruupele Parang si Retezat Godeanu).
E. Precizaţi:
1. un factor natural care favorizează dezvoltarea pe suprafeţe extinse a viţei de vie în Subcarpaţii Curburii;
2. un factor care determină densitatea mare a populaţiei în judeţul Prahova.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Ungaria, precizaţi:
1. două unităţi de relief;
2. două caracteristici climatice;
3. un râu sau un fluviu;
4. un tip genetic de lac şi un exemplu;
5. o zonă de vegetaţie;
6. două oraşe;

D. Comparaţi cadrul natural al Austriei cu cel al Ucrainei, precizând trei deosebiri.
E. Precizaţi două argumente care să explice valoarea negativă a bilanţului migratoriu din ţările
Europei de Est şi Sud-E

V 24

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera B(Belgia) şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera J(Italia).
E. 1. Precizaţi două tipuri de energie alternativă utilizată în statele din Europa Vestică.
2. Notaţi două state vest-europene în care se utilizează tipurile de energie precizate anterior.

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera C(Podisul Dobrogei de sud) şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera H (Podisul Mehedinti).
E. Prezentaţi două argumente pentru a susţine avantajele economice conferite de vecinătatea ţării
noastre cu Marea Neagră.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Spania, precizaţi:
1. o insulă sau arhipelag care aparţine acestui stat;
2. două state vecine, membre ale UE;
3. două unităţi montane;
4. un tip de climă;
5. două oraşe, altele decât capitala;
6. două regiuni turistice.

D. Comparaţi cadrul natural al Greciei cu cel al Republicii Moldova, precizând trei deosebiri.
E. Pe litoralul sudic al Peninsulei Crimeea, temperatura medie a lunii ianuarie este de 2 - 4ºC.
Precizaţi tipul de climă şi o cauză care influenţează clima din această regiune.

V 25. 

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Alpilor Scandinavi şi relieful Munţilor Carpaţi.
E. Prezentaţi două argumente prin care să explicaţi repartiţia neuniformă a precipitaţiilor pe
teritoriul Europei.

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A(Grupa Bucegi) şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera E (Muntii Poiana Rusca).
E. Prezentaţi două argumente care ilustrează rolul Munţilor Carpaţi în clima României.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Germania, precizaţi:
1. două state vecine, membre ale UE;
2. două unităţi de relief;
3. două resurse de subsol;
4. două ramuri industriale dezvoltate pe baza resurselor menţionate mai sus;
5. un oraş-port fluvial;
6. un oraş-port maritim.

D. Tabelul de mai jos redă structura producţiei de energie electrică (%) în România şi alte state ale
UE, la nivelul anului 2006.
Statul
Energie
nucleară
(%)
Hidroenergie
(%)
Cărbune
(%)
Gaze
naturale
(%)
Petrol
(%)
Energie
alternativă
(%)
România
9
30
40
15
5
1
Franţa
40
2
6
13
35
4
Germania
13
1
24
21
40
1

Precizaţi:
1. combustibilul fosil pe care România îl foloseşte mai puţin, comparativ cu celelalte două state din tabel;
2. două surse de energie pe care Germania le valorifică mai mult, comparativ cu celelalte două state din tabel;
3. o cauză care explică ponderea ridicată a energie nucleare în Franţa.

E. Modificarea în ritm alert şi continuu a mediului temperat-continental include şi accelerarea
proceselor de degradare a terenurilor. Precizaţi două cauze care generează acest proces.

V 26. 

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi trei deosebiri între clima Peninsulei Scandinave şi clima Peninsulei Italice.
E. Prezentaţi două cauze care determină fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei din
statele Europei Vestice.

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera
F(Campia Olteniei) şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera G(Podisul Dobrogei de sud).
E. Prezentaţi:
1. o cauză prin care să explicaţi dispunerea radiar-concentrică a reţelei feroviare în România.
2. o cauză prin care să explicaţi “mozaicul petrografic” al Munţilor Apuseni.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, precizaţi:
1. două unităţi de relief;
2. un râu sau fluviu;
3. un tip de climă;
4. trei oraşe, cu excepţia capitalei;
5. două resurse de subsol;
6. o regiune turistică.

D. În tabelul alăturat sunt reprezentate rata natalităţii şi cea a mortalităţii populaţiei din România.

Anul
Natalitate
Mortalitate
1956
24,2 ‰
9,9 ‰
1977
19,6 ‰
9,6 ‰
1998
10,5 ‰
12,0 ‰
2004
10,0 ‰
11,9 ‰

Calculaţi:
1. bilanţul natural (sporul natural) pentru anul 1956;
2. bilanţul natural (sporul natural) pentru anul 2004;
3. un factor care a determinat creşterea mortalităţii în ţara noastră.

E. Precizaţi două cauze care determină distribuţia inegală a infrastructurii de transport în Europa
Centrală.

V 27.

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Alpilor Scandinavi şi relieful Munţilor Alpi.
E. Prezentaţi două consecinţe ale sporului natural redus din Europa.

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D(M-tii Apuseni) şi
relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera H (Gr.N a Carp.Orientali).
E. Prezentaţi:
1. o cauză care a determinat scăderea numărului de locuitori ai ţării noastre, după 1990.
2. un factor care a determinat dezvoltarea industriei produselor clorosodice în Subcarpaţi.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Spania, precizaţi:
1. două unităţi de relief;
2. o resursă naturală;
3. trei oraşe, altele decât capitala;
4. două regiuni turistice;
5. două insule sau arhipelaguri care aparţin acestui stat.

D. Comparaţi cadrul natural al Franţei cu cel al Republicii Moldova, precizând trei deosebiri.
E. Precizaţi două cauze ale natalităţii reduse din ţările Europei de Est şi Sud-Est.

V 28.  

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi trei asemănări între relieful Câmpiei Padului şi relieful Câmpiei Panonice.
E. Prezentaţi două cauze care explică potenţialul agricol ridicat al unor ţări ca România, Ucraina,
Republica Moldova etc.

SUBIECTUL II.


D. Precizaţi două asemănări şi o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D(Subcarpatii Moldovei) şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E (Subcarp. Getici)
E. Prezentaţi:
1. un argument pentru a ilustra faptul că Dunărea reprezintă un important fluviu internaţional al Europei.
2. un factor care a determinat amplasarea unor rafinării în Câmpia Română.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Serbia, precizaţi:
1. două unităţi de relief;
2. un tip de climă;
3. două râuri sau fluvii;
4. două oraşe;
5. un stat vecin, membru al UE;
6. două resurse naturale.

D. Tabelul de mai jos prezintă suprafaţa şi populaţia unor ţări din UE.

Țara
Suprafața (km2)
Populația (nr.loc.)
Bulgaria
110 910
7 385 367
Malta
316
400 214
Suedia
449 964
9 016 596

1. Calculaţi densitatea medie a populaţiei în Bulgaria şi Malta;
2. Precizaţi două cauze care explică densitatea redusă a populaţiei din Suedia.

E. Precizaţi patru tipuri de turism practicate în Spania.

V 29. 

SUBIECTUL I.


D. Precizaţi trei asemănări între clima Peninsulei Italice şi clima Peninsulei Iberice.

E. Prezentaţi două cauze care determină valorile mari ale densităţii populaţiei de-a lungul râului
Rhin, în cursul mijlociu şi cursul inferior.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E (Subcarp. Getici) şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera C(Pod. Dobrogei).
E. Prezentaţi două premise naturale ale practicării culturii cerealelor în Câmpia Română.

SUBIECTUL III.


C. Pentru Bulgaria, precizaţi:
1. două unităţi de relief;
2. un tip de climă;
3. un râu sau fluviu;
4. două oraşe-port;
5. două resurse naturale
6. marea la care are ieşire;
7. o cultură agricolă tradiţională.
D. Comparaţi cadrul natural al Franţei cu cel al Ucrainei, precizând trei deosebiri.
E. Temperatura medie anuală la Sibiu (România) este de 8,70C iar la Varna (Bulgaria) este de
11,30C. Precizaţi două cauze care determină diferenţa de temperatură înregistrată la cele două
staţii meteorologice

V 30. 

SUBIECTUL I.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima Peninsulei Balcanice şi clima Peninsulei Scandinave.
E. Prezentaţi două premise naturale care favorizează cultura viţei de vie în Peninsula Italică şi
Peninsula Iberică.

SUBIECTUL II.

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D(Subcarp. Curburii) şi clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera F(Campia Olteniei).
E. Prezentaţi:
1. un factor care favorizează construirea lacurilor hidroenergetice în regiunea montană.
2. un factor care favorizează dezvoltarea industriei chimice în oraşele situate în Subcarpaţi.

SUBIECTUL III.

C. Pentru Ungaria, precizaţi:
1. două unităţi de relief;
2. două caracteristici climatice;
3. doi afluenţi ai Tisei;
4. un lac natural;
5. o zonă de vegetaţie;
6. două oraşe, altele decât capitala.

E. Precizaţi două avantaje ale creşterii producţiei de hidroenergie pe plan european.